Dragostea nu raneste

”Dragostea raneste” si alte lucruri gresit intelese

Dragostea nu raneste pe nimeni. Si daca simti ca ai fost ranit de dragoste, atunci altceva din tine, ceea ce a fost ranit nu este aspectul iubirii, ci un altul. Daca nu vei intelege acest lucru, vei continua sa te invarti in acelasi cerc. Ceea ce numesti dragoste poate sa ascunda multe lucruri lipsite de dragoste pe care le tii ascunse in tine - mintea omeneasca a fost foarte isteata, foarte inventiva, cand a fost vorba sa ii insele pe altii si sa se insele pe ea insasi. Mintea atribuie etichete frumoase unor lucruri urate, incearca sa-si acopere ranile cu flori. Acesta este unul dintre primele lucruri carora trebuie sa te adresezi, daca vrei sa intelegi ce este dragostea.

”Dragostea”, la modul in care este folosit in mod obisnuit acest cuvant de catre oameni, nu este dragoste, ci placere. Iar placerea este destinata sa creeze durere, pentru ca a dori pe cineva ca pe un obiect inseamna sa ofensezi persoana respectiva. Este o insulta, este violent. Cand te apropii de cineva manat de dorinta trupeasca, cata vreme vei putea sa pretinzi ca este vorba de dragoste ?

Ceva superficial va parea dragoste, dar zgaraie putin si imediat, ascunsa sub poleiala, vei gasi placerea trupeasca pura. Placerea trupeasca este animalica. A privi un om cu placere trupeasca inseamna sa-l insulti, sa-l umilesti, inseamna sa o reduci pe acea persoana la statutul de lucru, de bun de consum. Nimanui nu-i place sa fie folosit; este cel mai urat lucru pe care i-l poti facer cuiva.

Nimeni nu este o marfa, nimeni nu este un mijloc de atingere a unui scop.

Aceasta este deosebirea dintre placerea trupeasca si dragoste. Placerea trupeasca uzeaza de celalalt pentru indeplinirea propriilor dorinte. Celalalt este doar uzitat, iar cand utilizarea este completa, poti sa-l arunci deoparte. Nu-ti mai este de nici un folos; si-a indeplinit menirea. Acesta este cel mai imoral act al existentei, sa-l folosesti pe celalalt ca mijloc.

Dragostea este exact opusul: respectarea celuilalt ca scop in sine, in ceea ce te priveste pe tine insuti. Cand iubesti pe cineva ca scop pentru tine insuti, nu exista senzatia de durere; experienta aceasta te imbogateste. Dragostea imbogateste pe oricine.

In al doilea rand, dragostea nu poate sa fie adevarata decat daca in spatele ei nu se ascunde un ego; altfel, dragostea devine doar o calatorie a ego-ului. Este un mijloc foarte subtil de a domina.

Si trebuie sa fii foarte constient, deoarece dorinta de a domina este foarte profund inradacinata.

Nu apare niciodata pe fata; intotdeauna vine camuflata in spatele unor vesminte frumoase, ornamentate.

Parintii nu spun niciodata ca fii si fiicele lor sunt proprietatea lor, nu spun niciodata ca vor sa-si domine copiii, insa exact asta fac. Spun ca vor sa fie de ajutor, spun ca doresc sa fie inteligenti, sanatosi, exuberanti, dar - si acest ”dar” este un dar imens - totul trebuie sa fie potrivit ideilor lor. Pana si fericirea copiilor trebuie sa fie decisade ideile parintilor; copiii trebuie sa fie fericiti potrivit asteptarilor parintilor. Copiii trebuie sa fie intelidenti, dar in acelasi timp obedienti. Asta inseamna sa ceri imposibilul ! O persoana inteligenta nu poate sa fie obedienta; persoana obedienta trebuie sa scape de o parte din inteligenta ei. Inteligenta nu poata sa spuna da decat in cazul in care se afla intr-un profund acord cu tine insusi. Nu poate sa spuna da numai pentru ca esti mai mare, mai puternic, pentru ca detii o autoritate mai mare - ca tata, mama, preot, politician. Nu poate sa spuna da doar datorita autoritatii pe care o reprezinti. Inteligenta este rebela si nici un parinte nu vrea sa aiba copii rebeli. Rebeliunea va veni in ciuda dorintei lor ascunse de a domina.

Sotii spun ca isi iubesc sotiile, insa este vorba numai despre dominare. Sunt atat de gelosi, atat de posesivi, cum pot sa iubeasca ? Sotiile sustin ca-si iubesc sotii, dar douazeci si patru de ore pe zi le fac viata un iad; prin toate mijloacele cu putinta isi reduc sotii la ceva urat. Sotul tinut sub papuc este un fenomen urat. Iar problema este ca mai intai sotia isi pune sotul sub papuc si apoi isi pierde interesul fata de el, pentru ca cine ar putea sa fi interesat de un sot tinut sub papuc ?

Pare sa fie lipsit de valoare; nu pare sa mai fie deloc barbat.

Mai intai, sotul incearca sa-si ia in stapanire sotia si, din momentul in care a luat-o in stapanire, isi pierde interesul.

Exista o logica ascunsa in toate acestea: interesul sau era sa ia in stapanire; acum, dupa ce a terminat cu asta, ar vrea sa incerce cu o alta femeie, astfel incat sa porneasca intr-o noua actiune de instapanire.

Fereste-te de aceste doua atitudini. Altfel vei avea de suferit, deoarece persoana pe care intentionezi sa pui stapanire in mod sigur se va revolta intr-un mod sau altul, in mod sigur iti va sabota trucurile, strategiile, deoarece toti iubesc libertatea mai mult decat orice altceva. Pana si dragostea este de o importanta secundara in comparatie cu libertatea; libertatea este cea mai importanta valoare. Dragostea poate sa fie sacrificata pentru libertate, insa libertatea nu poate sa fie sacrificata pentru dragoste. Iar noi exact asta facem de secole, ne sacrificam libertatea pentru dragoste. Dupa aceea apare un antagonism, un conflict si sunt folosite toate ocaziile pentru a-l rani pe celalalt.

In forma ei cea mai pura, dragostea inseamna impartasirea bucuriei. Nu cere nimic in schimb, nu asteapta nimic; si atunci cum poti sa suferi ? Cand nu te astepti la nimic, nu exista posibilitatea de a suferi. In schimb, orice vine este binevenit si, daca nu vine nimic, este bine si asa. Bucuria ta a fost aceea de a da, nu de a primi. Mai mult, poti sa iubesti la mii de kilometri distanta; nici macar nu este nevoie sa fii prezent fizic.

Dragostea este un fenomen fizic; placerea carnala este fizica. Ego-ul este psihologic; dragostea este spirituala. Alfabetul dragostei este acela pe care va trebui sa-l inveti. Va trebui sa incepi cu inceputul, de la zero; altfel vei avea de suferit de fiecare data. Si reaminteste- ti, cu exceptia ta, nimeni altcineva nu este raspunzator. Numai tu poti sa te ajuti.

Cum ar putea altcineva sa te ajute ? Nimeni altcineva nu-ti poate distruge ego-ul. Daca te cramponezi de el, nimeni nu-l poate distruge; daca ai investit in el, nimeni nu-l poatedistruge. Eu nu pot decat sa-ti impartasesc din cunoasterea mea. Buddha nu poate decat sa arate calea; apoi trebuie sa pornesti singur, tu trebuie sa urmezi calea. Nu poate nimeni sa te conduca tinandu-te de mana.

Asta ai vrea: ai vrea sa joci jocul de-a dependenta. Si, aminteste-ti, persoana care joaca jocul de-a dependenta se va razbuna. Curand, va dori ca si celalalt sa fie dependent de ea, sub o forma sau alta. Daca sotia este dependenta de sot din punct de vedere al banilor, va incerca la randul ei sa il faca dependent de ea pentru alte lucruri. Este un aranjament reciproc. Ambii ajung schilozi, ambii devin paralizati; nu pot sa existe unul fara celalalt. Pana si ideea ca sotul poate sa fie fericit fara ea o face sa se simta ranita, faptul ca a ras de ea cu prietenii, la club, o face sa se simta ranita. Nu o intereseaza fericirea lui; de fapt, nu-i vine sa creada: ”Cum a indraznit sa fie fericit fara mine ? Trebuie sa depinda de mine !”

Sotul nu se simte bine ca sotia rade cu altcineva, ca se simte bine, ca e vesela. Vrea ca veselia ei sa se afle in posesia lui totala; este proprietatea lui. Persoana dependenta te va face si pe tine dependent.

Frica nu este niciodata dragoste, iar dragostea nu este niciodata frica. Dragostea nu are nimic de pierdut. De ce s-ar teme dragostea ? Dragostea numai da. Nu este o chestiune de tranzactie comerciala, prin urmare, nu se pune problema de castig sau de pierdere. Dragostei ii place sa dea, la fel cum unei flori ii place sa-si emane parfumul. De ce s-ar teme ? De ce te-ai teme tu ?

Aminteste-ti, frica si dragostea nu exista niciodata laolalta; nu pot. Coexistenta nu este posibila. Frica este opusul dragostei.

In mod obisnuit, oamenii cred ca ura este opusul dragostei. Este gresit, absolut gresit. Frica este opusul dragostei. Ura inseamna dragostea pusa cu capul in jos; este pe dos, dar nu este opusul dragostei. Cel care uraste arata ca, pe undeva, inca iubeste. Dragostea s-a acrit, dar eista inca. Frica este exact opusul. Frica inseamna ca acum, intreaga energie a dragostei a disparut.

Dragostea este extrovertita, se intinde fara frica spre celalalt, increzatoare ca va fi primita - si este intotdeauna primita. Frica inseamna sa te strangi in tine insuti, sa te inchizi, sa inchizi toate usile, toate ferestrele, astfel incat nici o raza de soare, nici o pala de vant, nici o picatura de ploaie sa nu poata ajunge la tine - ti-e foarte frica. Intri in mormant de viu.

Frica este un mormant, dragostea este un templu. Prin dragoste, viata ajunge pe culmea ei cea mai inalta. Frica duhneste, dragostea este parfumata. De ce ti-ar fi frica ?

Poate sa-ti fie frica de ego-ul tau, poate sa-ti fie frica de placerile tale trupesti, poate sa-ti fie frica de lacomia ta, poate sa-ti fie frica de posesivitatea ta; poate sa-ti fie frica de gelozie - insa nu se pune in nici un caz problema sa-ti fie frica de dragoste. Dragostea este divina ! Dragostea este asemenea luminii. Cand este lumina, nu poate exista intuneric. Cand exista dragoste, nu poate exista frica.

Dragostea poate sa faca din viata ta o mare sarbatoare - insa numai dragostea, nu si placerea trupeasca, nu si ego-ul, nu si posesivitatea, nu si gelozia, nu si dependenta.

OSHO